Sistemul cardiovascular este un sistem de organe responsabil cu circulatia sangelui si transportul oxigenului, al dioxidului de carbon, nutrientilor, hormonilor, al celulelor sanguine si al fluidelor prin corp. Acest sistem include sistemul arterial care transporta sangele oxigenat prin artere si capilare de la inima spre toate partile corpului si sistemul venos care transporta sangele dezoxigenat prin vene inapoi la inima. Pe langa acestea sistemul vascular mai include si sistemul limfatic care este o retea de vase limfatice care transporta lichidul limfatic direct spre inima, curatand astfel corpul de deseuri, toxine si diverse materiale.
Anatomia sistemului arterial
Arterele sistemului cardiovascular transporta sangele de la inima, in timp ce venele il transporta inapoi spre inima.
Circulatia sistemica si circulatia pulmonara
In corpul uman exista mai mult de un singur sistem circulator sanguin si ele sunt conectate. Circulatia sistemica asigura sange organelor, tesuturilor si celulelor astfel ele primesc oxigen si alte substante vitale. Circulatia pulmonara este partea sistemului circulator care permite ca oxigenul pe care il respiram sa intre in sange, iar dioxidul de carbon sa fie eliberat din sange. Sistemul de vase sanguine se aseamana cu un copac. Trunchiul - artera principala (aorta) - se ramifica in artere mari, care conduc la vase din ce in ce mai mici.
Cele mai mici artere se termina intr-o retea de vase minuscule, cunoscuta sub numele de retea capilara. Peretii acestor capilare au grosimea de o celula si prin urmare permit schimbul de molecule intre sange si celulele corpului. Acelasi lucru e valabil si pentru partea venoasa a sistemului sanguin de vase. Sangele din reteaua capilara e colectat in vene foarte mici, care duc la vene mai mari. Aceste vene mari se termina cu cele mai mari vene din corp, numite vene cave. Venele cave intra in inima dreapta. Transportul sangelui de la inima este asigurat de pompa inimii, aorta si natura pulsatila a arterelor si arteriolelor.
Functia de pompa a inimii este asigurata de muschiul inimii. Prin contractii ciclice, sangele oxigenat este pompat din inima cu presiune si viteza mare in aorta, inducand o tensiune pulsatorie in tot sistemul arterial. Peretii arterelor mari sunt mai elastici decât cei ai celorlalte vase. Aceasta elasticitate ajuta sa mentina tensiunea arteriala, in conditiile in care in fiecare minut sunt transportati mai multi litri de sange. Aorta se desparte in artere mai mici a caror elasticitate descreste treptat si acestea tind sa fie musculare, pentru ca in arterele mai mici, reducandu-se zona de curgere a sangelui, presiunea exercitata asupra peretilor arteriali creste.
In prima parte a sistemului circulator, aorta se desparte in ramuri care alimenteaza capul si bratele. Aorta coboara apoi prin torace spre abdomen, trece prin diafragma si se desparte in ramuri spre abdomen, pelvis, perineu si membrele inferioare.
Sistemul venos
Adultul de talie medie are aproximativ 4 pana la 6 litri de sange, care sunt pompati prin corp de aproape 1500 de ori pe zi. Cu aproximativ 7000 de litri de sange care trebuie returnati la inima in fiecare zi, sistemul venos are o treaba dificila, mai ales ca trebuie sa invinga forta gravitationala pentru a transporta sangele in sus.
Anatomia sistemului venos: vene superficiale si vene profund
In sistemul venos, facem diferenta intre sistemul venos superficial si cel profund. Sistemul venos superficial reprezinta doar 10% din sistemul venos si poate fi descris ca o retea de vene mai mici localizate in principal in stratul subcutanat dintre piele si muschi. Sistemul de vene profunde, care se afla in interiorul tesutului muscular, este responsabil de transportul a aproximativ 90% din sange, cu ajutorul muschilor din jur, de la extremitati catre inima.
Deoarece venele superficiale nu sunt inconjurate direct de muschi, sangele nu poate fi impins prin contractie musculara, dar exista vene perforante (sau vene conectoare). Acestea conecteaza sistemul venos superficial de sistemul venos profund, permitand sangelui sa se scurga din venele superficiale in sistemul venos profund.
Pompa musculara a picioarelor si valvele venelor
Datorita scaderii tensiunii arteriale in vasele mai distale, cele mai importante mecanisme in transportul sangelui impotriva gravitatiei catre inima, de la extremitatile inferioare, sunt sistemul de pompare a muschilor membrelor inferioare (de exemplu, pompa muschilor piciorului, pompa muschilor gambei, pompa muschiului gastrocnemian si pompa muschilor coapsei) si valvele venoase.
Pompa musculara sustine transportul sangelui catre inima
Cand mergem, muschii piciorului se contracta si se relaxeaza in mod repetat. De fiecare data cand acesti muschi se contracta, comprima venele profunde din picioare, favorizand transportul sangelui catre inima.
Valvele venelor se inchid pentru a preveni curgerea sangelui inapoi
Pompa muschilor gambei este cea mai puternica pompa musculara a muschilor piciorului inferior. Venele sunt echipate cu valve venoase in forma de semiluna, care impart vasele in segmente mai mici. Valvele venoase constau din doua foite de tesut elastic in forma de U, care se deschid imediat ce muschii se contracta, impingand sangele in sus catre urmatorul segment. Daca pompa musculara este in repaus si presiunea din vene este redusa, se creeaza un retur de sange, care umple valvele in forma de U, inchizandu-le ferm. Deoarece valvele venelor se inchid etans si formeaza o bariera fizica, impiedica curgerea sangelui inapoi.

Muschii gambei comprima venele profunde pentru a pompa sangele spre inima. Refluxul de sange in supapele in forma de U le inchide, impiedicand sangele sa curga inapoi.
De ce miscarea este esentiala pentru noi?
Sistemul de pompare a muschilor membrelor inferioare, inclusiv pompa muschilor gambei, este activat numai atunci cand va folositi muschii. Ori de cate ori muschii picioarelor lucreaza, de exemplu in timp ce mergeti sau alergati, sistemul de pompa musculara este activ. Miscarea picioarelor mentine pompele musculare sa functioneze pentru a asigura o buna circulatie a sangelui in picioare.
Statul indelungat in picioare sau pe scaun impiedica fluxul de sange catre inima. In anumite circumstante, acest lucru poate duce la insuficienta venoasa, care se caracterizeaza prin functionarea necorespunzatoare a valvelor venoase, care interfereaza cu intoarcerea venoasa si provoaca acumularea sangelui in vene. Insuficienta venoasa poate fi punctul de plecare a diferitelor afectiuni venoase, inclusiv venele paianjen sau varicele, dar si tulburari venoase mai severe, cum ar fi edem, modificari ale pielii si ulceratii.

Sistemul limfatic
Sistemul limfatic este o retea mare de vase si noduli limfatici, care joaca un rol important in transportul lichidului limfatic, functia imunitara, echilibrul fluidelor, curatarea si filtrarea sangelui.
Sistemul limfatic este unitatea noastra de „eliminare si reciclare a deseurilor”. Transporta deseurile si toxinele din organism. Produsele de deseuri corporale includ proteine, produse de degradare metabolica, produse inflamatorii si grasimi din cavitatea abdominala.
Vasele limfatice, care sunt raspandite in tot corpul ca o retea, transporta un lichid limpede numit limfa, catre canalul toracic, care se varsa in sistemul venos la jonctiunile veno-limfatice din gat.
Cum functioneaza sistemul limfatic
Limfa este formata din lichidul care se filtreaza din sange in spatiile dintre celule (numite interstitiale) si este preluat de vasele limfatice cu capat orb (ca un deget de manusa). Limfa este formata din lichid interstitial, proteine, factori de coagulare, molecule mici, leucocite, imunoglobuline, grasimi sub forma de chilomicroni, resturi celulare, deseuri si bacterii.
Sistemul limfatic este responsabil pentru cea mai mare parte a absorbtiei de lichid din spatiile interstitiale. Aceasta colectare de lichid este realizata de sinusurile limfatice initiale, care sunt vase cu capete oarbe, captusite cu celule fenestrate (prevazute cu orificii circulare), care permit patrunderea fluidelor si particulelor la fel de mari ca celulele sau proteinele mai mici decat albumina.
Lichidele sunt apoi aspirate si presate in pre-colectori limfatici. Colectorii limfatici se continua cu vasele limfatice mai mari, care au un sistem de valve limfatice si limfangioane (unitati cu celule musculare netede intre doua vase limfatice).
Prin contractia activa a limfangioanelor si fluxul invers al limfei restrictionat din cauza valelor limfatice, limfa este transportata mai departe prin vasele limfatice si prin nodulii limfatici.
Sute de noduli limfatici sunt localizati in corpul uman (de exemplu, in jurul gatului, pe tractul intestinal sau in zona axilei sau zona inghinala) si sunt responsabili pentru indepartarea resturilor, reglarea continutului de proteine al limfei, raspunsul imun, recircularea limfocitelor si reabsorbtia apei (aproximativ 5 pana la 8 l pe zi).
In fiecare zi, sistemul limfatic filtreaza aproximativ 10 litri de lichid interstitial.
Drenaj limfatic intact
Daca drenajul limfatic este intact, vasele limfatice initiale, vase cu capete oarbe si deschideri fenestrate, transporta lichidul limfatic din spatiile interstitiale.
Drenaj limfatic intrerupt
Limfedemul se poate dezvolta daca drenajul limfatic este intrerupt, afectat sau daca secretia de lichid in tesutul interstitial depaseste capacitatea de absorbtie a sistemului limfatic.
Posteaza comentariul
Nu sunt comentarii de afisat

